Rapsozi populari si artisti

AGLAIA COTRUÈš

Născută în 1926, la Sadova. Poetă populară, rapsod popular. La tinereÈ›e scrisese un caiet întreg de cântece, versuri È™i poezii populare. A evoluat pe scenele din Câmpulung, Suceava, Neruja, FocÈ™sani, ReÈ™iÈ›a , Brăila, unde a cântat, a recitat È™i a fost apreciată È™i aplaudată, primind în jur de 100 de diploma de participare. A cântat Balada MioriÈ›a la Neruja pe versuri È™i melodie doinită făcute de ea, primind diplomă, cupa, medalion la Vrancea.

Maria Surpat

S-a născut la 11 aprilie 1905 È™i a decedat la 25 martie 1999. A avut o viață grea de aceea a cântat ca nimeni altul doina românească, dorul È™i aleanul, fiind una dintre cele mai talentate cântăreÈ›e native pe care le -a dat România. Ea a fost descoperită de Constantin Brăiloiu, cu prilejul unei cercetări folclorice la Sadova în septembrie 1935. Repertoriul ei se compune din circa 50 de cântece, unele din ele foarte răspândite, cântându-se È™i la radio. Câteva au fost publicate în diferite culegeri de folclor, iar altele înregistrate, în 1956 È™i reproduce pe discuri Electrecord ( Antologia muzicii populare, Maria Surpat È™i Zenovia Èšâmpău) . Zenoia Èšâmpău, cântăreață de mare talent, este sora mai mică a Mariei Surpat. Cercetătorii au cules în repetate rânduri de la ele.
Repertoriu - Câte flori îs pe-un răzor
- Cinea-a zis la lume, lume
- Cântă cucul pe dumbravă
- Munte, munte, piatră seacă

 

Nicoleta Vasilovici
S-a născut la Sadova la 4 decembrie 1943. Este solistă de muzică populară. Elevă fiind, s-a remarcat prin cântec È™i nu terminase liceul când a concurat È™i fusese admisă la Ansamblul Ciprian Porumbescu Suceava unde i s-a rezervat locul un an de zile până la absolvirea liceului.
A cântat È™i la Cenaclu "Flacăra", într-un spectacol la FocÈ™ani, unde a interpretat Balada MărășeÈ™tilor ( baladă de război) culeasă din Sadova È™i prelucrată de Nicoleta, fiind acompaniată de Silvestru Lungoci. A fost angajată la Ansamblul "Ciprian Porumbescu" Suceava, apoi la "Cernegura "din Piatra NeamÈ›.
Din repertoriul artistei:
Sunt fată din Câmpulung
Drag mi-i plaiul Sucevean
Badea-l meu la horă vine
Cântec de nuntă
Cât îi È›ara-n lung È™i lat

Mina Pâslaru

S-a născut la Ilva la 1 iunie 1952. A copilărit la Sadova, tinereÈ›ea È™i-a petrecut-o la Sadova È™i Câmpulung. A colaborat cu Ansamblul "Ciprian Porumbescu" Suceava, "Cernegura" Piatra NeamÈ›, "Plaiurile BistriÈ›ei" , Bacău È™i "Rapsozii BotoÈ™anilor" din BotoÈ™ani. A realizat 6 discuri Electrecord, È™i este protagonistă în filmele lui Ioan Filip È™i Vasile Pohoață. S-a inspirat din repertoriul Mariei Surpat. A decedat la 17 decembrie 1995 la Buzău unde a fost înmormântată. A fost reînhumată la Sadova în anul 2005 când în memoria ei s-a iniÈ›iat un festival de folclor.
Universul cântecului Minei Pâslaru este universal satului românesc ancestral, al satului de munte, creator È™i păstrător al unei civilizaÈ›ii rurale clădite solid È™i temeinic în decursul sutelor de ani de conveÈ›uire a omului pe văile, dealurile È™i munÈ›ii noÈ™tri CarpaÈ›i, care ne-au fost casă È™i adăpost în vremurile de liniÈ™te È™i pace, dar È™i de cumpănă pentru È›ară. În tematica versurilor artistei Mina Pâslaru vom recunoaÈ™te cu plăcută surprindere cantate universul satului românesc etern, precum È™i toate etapele vieÈ›ii unui om, de la naÈ™tere până la moarte. Astfel Mina Pâslaru devine o artistă reprezentativă pentru sat, pentru satul de munte È™i pentru Bucovina. În repertoriul ei întâlnim cântecul de leagăn, de militărie , cântecul liric propriu-zis ( de dor, de dragoste, de muncă, închinat muncii femeii din casă- la industria casnică, textilă- sau a bărbatului- la lucrul câmpului, cântecul satiric, criticând lenea), cântecul de joc ( hora mare- bătrâneasca-, hora în doi-legănata-, sârba-saltata-, moldoveneasca, țărăneasca-bătuta) exprimând tinereÈ›e, voiniciune, dorinÈ›a de a trăi frumos, setea acestuia de fericire.
Nunta- ca moment hotărâtor în viaÈ›a omului, episod central în viaÈ›a particulară a tinerilor, dar È™i în viaÈ›a spirituală a colectivității satului, este iar un motiv serios de exprimare artistic È™i este prezent în repertoriul artistei. Cântecul "patriotic", cântec ce laudă satul, È›inutul, portul naÈ›ional, profilul moral È™i chipul fizic al țăranului de la munte, a tinerei din sat, este mereu reluat de către Mina Pâslaru în numeroasele sale variante, faÈ›ete ale unei lumi mirifice, încremenită în istorie. Întregul univers al satului romînesc de munte este înmagazinat în creaÈ›ia artistic a Minei Pâslaru, un adevărat tezaur spiritual literar È™i muzical al unei colectivități umane reprezentative, căci Mina Pâslaru reprezintă satul românesc, artista devenind prin reprezentare un simbol al acestui sat, fiind un produs împlinit al acestuia într-un caz fericit de întruchipare reciprocă.
Din repertoriul solistei:

Dragul mamei pui dorit
Cântă-mi cucule-n pădure
Decât cu un dor pe lume
Pe drumul pe care merge eu
Bade pentru gura ta
Măi bădiță de la munte
Aseară pe lună plină
Am un bade ciobănel
Frumos mai cântă mierla
De urâtu cânepii
Hora mare
C-aÈ™a jucau bătrânii
Eu sunt fată din Suceava
Hora Câmpulungeană
Pe Valea Rarăului
Hai flăcăi la țărănească
Cucule ce cânÈ›i în plop
Pădure cu frunza-n dungă
Soarele n-o răsăritu