Cultură şi învăţământ

Fiecare instituţie îşi clădeşte numele şi renumele, prestigiul şi personalitatea pe elemente fundamentale ce o reprezintă în faţa colectivităţii: vechimea, activitatea ce o desfăşoară, influenţele pe care le exercită în rândul oamneilor, dar şi slujitorii.

Începuturile bibliotecii din localitatea noastră sunt undeva la începutul secolului al XIX lea cand s-a înfiinţat şi la Sadova primul cabinet de lectură numit "Unirea" într- un local din apropierea şcolii din Gura Sadovei. Întreruptă brutal, în timpul primului război mondial, activitatea se va relua după înfăptuirea Unirii celei Mari şi după înfiinţarea Căminului Cultural "Zorile" la 15 august 1934. De atunci biblioteca a devenit o instituţie de cultură tot mai puternică unde alături de împrumutul de carte se organizează şi diverse activităţi culturale. Biblioteca poartă numele scriitorului "Dragoş Vicol" care a cântat atât de frumos meleagurile bucovinene şi prin pana căruia localitatea noastră a devenit cunoscută ca "Satul cu oamnei frumosi".

Biblioteca comunală are un fond de 10900 volume, care acoperă toate domeniile. La bibliotecă sunt înscrişi un număr de 452 utilizatori de diferite vârste şi profesiuni, dar cel mai important segment este al elevilor.
În anul 2009, în urma accesării programului "Biblionet- lumea in biblioteca mea", biblioteca a fost dotată cu 4 calculatoare, un scanner, o imprimanta,şi acces gratuit la internet pentru toti utilizatorii. Programul este finanţat de Bill şi Melinda Gates.

În ceea ce priveşte activitatea culturală, la biblioteca comunală s- au organizat de - a lungul timpului mai multe activităţi culturale , unele dintre ele adevărate evenimente culturale cum ar fi:
Decembrie 2005- Smipozion omagial "Dragoş Vicol" - 85 de ani de la naştere
Iulie 2006 - "Cartea şi slujitorii ei" - 25 de ani de la moartea scriitorului
29 August 2008 - "Biblioteca...... încotro?" - sesiune de comunicări.

La toate aceste manifestări au participat oameni de cultură, scriitori, publicişti cum ar fi: Grigorie Ilisei - scriitor Iaşi, Gheorghe Bunghez- publicist Piatra Neamţ , Ioan Filip - realizator TVR Bucureşti, Ion Filipciuc - scriitor, Gheorghe Bodea- profesor , scriitor Campulung Moldovenesc, Mihai Burduja- publicist Campulung Moldovenesc, Ion Beldeanul-scriitor, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni ,
Făgel Proboteanu- profesor.
 
CĂMINUL CULTURAL "ZORILE" SADOVA

A fost inaugurat în anul 1934, fiind înfiinţat la insistelenţele lui Dimitrie Gusti, care a fost la Sadova cu o echipa de cercetători. De atunci Caminul Cultural a devenit o instituţie de cultură tot mai puternică, aici desfăşurându şi activitatea numeroase formaţii artistice.

 

În prezent la căminul cultural Sadova activează doua ansambluri de dansuri populare şi anume:
1. Ansamblul Doina Muncelui înfiinţat în anul 1998- instructor Dorin Cocârţă
2. Ansamblul Flori de Bucovina înfiinţat în anul 2008 - instructor Voloşeniuc Vasile.
Cele două ansambluri continuă activitatea culturală artistică a aşezării. Repertotiul valorifică dansurile din zona Bucovinei , în mod deosebit din arealul Sadova-Pojorâta -Fundu Moldovei. Se remarcă' prin originalitate şi linie coregrafică dansurile: Rcanul, Trilişeşti, Jocul cel mare, Hop şi alta, Fudula, Frunza nucului, Ciobănaşul, De trei ori pe dupa masă, Polobocul, Ţărăneasca. Virtuozitatea înterpretării este înnobilată de costumul popular specific zonei, în care bondiţa cu dihori oferă o nobleţe aparte.
Solişti vocali ai celor două ansambluri sunt copii ai satului care duc mai departe cântecul popular al Mariei Surpat şi Mina Pâslaru.

Aceştia sunt:
Erhan Laura
Craciun Mădălina
Mîndrilă Iustinian
Mîndrila Emanuela
Coca Mircea

Ansamblul artistic "Doina Muncelului" - activitate:

 

Înfiinţat în anul 1998 la iniţiativa unui grup de gospodari din Sadova, ansamblul " Doina Muncelului a devenit o prezenţă cunoscută şi remarcată în întreaga ţară. Astfel, ansamblul a debutat în anul 1999 pe scena proprie la Balul Godspodarilor în aprilie, "Întâlniri Bucovinene"-iulie, " FiulSatului"- 15 august, "Festivalul Datinilor şi obiceiurilor de iarna, 17 decembrie Iaşi.
A urmat prima apariţie la Televiziunea Română din vara anului 1999 - " O vedetă populară", împreună cu Laura Lavric, şi apoi prezenţe notabile la emisiunea " Bravo Bravissimo" , Festivalul "Cerbul de aur"- Braşov, dar şi alte televiziuni cum ar fi: Antena 1- "Duminica în familie", Favorit - "Carvana Favorit" la Iaşi, Festivalul "Comori de suflet Românesc 2005,2007,2008, Festivalul cântecului şi dansului de pe valea Şieului iulie 2008, "Festivalul Ograda Cu Dor " Moara 21 mai 2010.

 

Ansamblul "Flori de Bucovina" - activitate.

Înfiinţat în anul 2008 ansamblul Flori de Bucovina este un ansamblu tânar , aflat la început de drum. Ansamblul a participat la fetsivaluri cum ar fi: "Comori de suflet Românesc" în anul 2009, 2010, Festivalul "Întâlniri Bucovinene " Cernăuţi 2008,2009, Festivalul "Întâlniri Bucovinene " Polonia 2010, precum şi filmari la Televiziunea Favorit.

 

Cea mai importantă activitate care se desfăşoara la Căminul cultural este Festivalul interjudeţean de interpretare a cântecului popular " Maria Surpat- Mina Pâslaru" ajuns la ediţia a -IV-a.

Festivalul valorifică memoria a două cântăreţe , una rapsod popular - cea care a fost Maria Surpat, cealaltă Mina Pâslaru - interpretă de muzică populară de reală valoare care din păcate s-a stins la o vârstă foarte tânără. Unul dintre motivele care au determinat organizarea acestui festival a fost că trebuie să ne cinstim înaintaşii şi oamenii de valoare, care au contribuit la dezvoltarea prestigiului Sadovei, prin manifestări închinate acestora, să arătăm că societatea şi instituţiie de profil nu-i condamnă la uitare.
Organizat împreună cu Centrul Judeţean de Promovare a Culturii Tradiţionale, Festivalul concurs are ca scop descoperirea şi promovarea tinerelor talente, cunoaşterea portului, datinelor şi obiceiurile zonelor pe care le reprezintă. Concursul se desfăşoară pe patru secţiuni:
I. Secţiunea Maria Surpat - folclor consacrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani;
II. Secţiunea Mina Pâslaru - folclor prelucrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani
III. Secţiunea copii - cântece folclorice - cu vârste cuprinse între 6-10 ani; - cu vârste cuprinse între 11-16 ani.
Neaşteptat, pentru organizatori, la prima ediţie a festivalului au fost înscrişi un număr de 49 de concurenţi din mai multe judeţe ale ţării - record pentru o competiţie aflată la prima ediţie . Concurenţii au fost de foarte bună calitate şi au ridicat mari probleme de departajare juriului. Trofeul festivalului a fost obţinut de Vrânceanu Cristina din Ploieşti.
Ediţia a-II-a Festivalului a avut un număr mai mic de concurenţi - 34 - dar la fel de talentaţi ca şi cei din ediţia anterioară. De data aceasta trofeul a rămas la Sadova fiind câştigat de Laura Erhan.
Ediţia a III a Festivalului a avut din nou un număr mare de participanţi - 45. Interesul crescând al tinerilor care participă la festival ne- a făcut să credem că ei văd in Festivalul de la Sadova o posibilă consacrare ulterioară la nivel naţional. Şi fără nici o exagerare, concurenţii premiaţi la Sadova i- am văzut tot mai des premiaţi la diverse concursuri si festivaluri consacrate. Trofeul ediţiei a treia a rămas tot în Bucovina fiind câştigat de Tudoriţa Baltag.

Festivalul valorifică memoria a două cântăreţe , una rapsod popular- cea care a fost Maria Surpat, cealaltă Mina Pâslaru - interpretă de muzică populară de reală valoare care din păcate s-a stins la o vârstă foarte tânără. Unul dintre motivele care au determinat organizarea acestui festival a fost că trebuie să ne cinstim înaintaşii şi oamenii de valoare, care au contribuit la dezvoltarea prestigiului Sadovei, prin manifestări închinate acestora, să arătăm că societatea şi instituţiie de profil nu-i condamnă la uitare.
Organizat împreună cu Centrul Judeţean de Promovare a Culturii Tradiţionale, Festivalul concurs are ca scop descoperirea şi promovarea tinerelor talente, cunoaşterea portului, datinelor şi obiceiurile zonelor pe care le reprezintă. Concursul se desfăşoară pe patru secţiuni:
IV. Secţiunea Maria Surpat - folclor consacrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani;
V. Secţiunea Mina Pâslaru - folclor prelucrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani
VI. Secţiunea copii - cântece folclorice - cu vârste cuprinse între 6-10 ani; -cu vârste cuprinse între 11-16 ani.
Neaşteptat, pentru organizatori, la prima ediţie a festivalului au fost înscrişi un număr de 49 de concurenţi din mai multe judeţe ale ţării - record pentru o competiţie aflată la prima ediţie . Concurenţii au fost de foarte bună calitate şi au ridicat mari probleme de departajare juriului. Trofeul festivalului a fost obţinut de Vrânceanu Cristina din Ploieşti.
Ediţia a-II-a Festivalului a avut un număr mai mic de concurenţi - 34 - dar la fel de talentaţi ca şi cei din ediţia anterioară. De data aceasta trofeul a rămas la Sadova fiind câştigat de Laura Erhan.
Ediţia a III a Festivalului a avut din nou un număr mare de participanţi - 45. Interesul crescând al tinerilor care participă la festival ne- a făcut să credem că ei văd in Festivalul de la Sadova o posibilă consacrare ulterioară la nivel naţional. Şi fără nici o exagerare, concurenţii premiaţi la Sadova i- am văzut tot mai des premiaţi la diverse concursuri si festivaluri consacrate. Trofeul ediţiei a treia a rămas tot în Bucovina fiind câştigat de Tudoriţa Baltag.

 

La toate cele trei ediţii juriul a fost format din personalităţi ale folclorului muzical românesc, oameni de televiziune şi radio, rectori şi profesori universitari .
A - IV -a ediţie a Festivalului concurs „Maria Surpat Mina Pâslaru" a reunit , la Sadova, în zilele de 19-20 septembrie 2009,-29 de tineri participanţi din trei judeţe: Suceava, Botoşani şi Bistriţa Năsăud. Festivalul a început cu preselecţia concurenţilor. Numărul participanţilor nu a fost mare , dar nivelul la care s-au prezentat a fost bun. Acesta a fost şi motivul pentru care juriul a hotărât ca toţi participanţii să intre în concurs. altul decât Marius Rogojinschi- directorul Teatrului M.Eminescu din Botoşani.
Trofeul festivalului a rămas la Sadova, fiind câştigat de Mîndrilă Iustinian, lucru care ne face să credem că Sadova este cu adevărat o vatră folclorică, si că locul organizării Festivalului nu putea fi mai bine ales.