Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /home3/sarasmartsecurit/comunasadova.ro/admin/module/config.php on line 13
Primăria Sadova - Rapsozi populari si artisti

Rapsozi populari si artisti

  • 21.08.2020
    Rapsozi populari și artiști
    AGLAIA COTRUȚ


    Născută în 1926, la Sadova. Poetă populară, rapsod popular. La tinerețe scrisese un caiet întreg de cântece, versuri și poezii populare. A evoluat pe scenele din Câmpulung, Suceava, Neruja, Focșsani, Reșița , Brăila, unde a cântat, a recitat și a fost apreciată și aplaudată, primind în jur de 100 de diploma de participare. A cântat Balada Miorița la Neruja pe versuri și melodie doinită făcute de ea, primind diplomă, cupa, medalion la Vrancea.

  • 21.08.2020
    Rapsozi populari și artiști
    Maria Surpat

    S-a născut la 11 aprilie 1905 și a decedat la 25 martie 1999. A avut o viață grea de aceea a cântat ca nimeni altul doina românească, dorul și aleanul, fiind una dintre cele mai talentate cântărețe native pe care le -a dat România. Ea a fost descoperită de Constantin Brăiloiu, cu prilejul unei cercetări folclorice la Sadova în septembrie 1935. Repertoriul ei se compune din circa 50 de cântece, unele din ele foarte răspândite, cântându-se și la radio. Câteva au fost publicate în diferite culegeri de folclor, iar altele înregistrate, în 1956 și reproduce pe discuri Electrecord ( Antologia muzicii populare, Maria Surpat și Zenovia Țâmpău) . Zenoia Țâmpău, cântăreață de mare talent, este sora mai mică a Mariei Surpat. Cercetătorii au cules în repetate rânduri de la ele.
    Repertoriu - Câte flori îs pe-un răzor
    - Cinea-a zis la lume, lume
    - Cântă cucul pe dumbravă
    - Munte, munte, piatră seacă

     

  • 21.08.2020
    Rapsozi populari și artiști

    Nicoleta Vasilovici
    S-a născut la Sadova la 4 decembrie 1943. Este solistă de muzică populară. Elevă fiind, s-a remarcat prin cântec și nu terminase liceul când a concurat și fusese admisă la Ansamblul Ciprian Porumbescu Suceava unde i s-a rezervat locul un an de zile până la absolvirea liceului.
    A cântat și la Cenaclu "Flacăra", într-un spectacol la Focșani, unde a interpretat Balada Mărășeștilor ( baladă de război) culeasă din Sadova și prelucrată de Nicoleta, fiind acompaniată de Silvestru Lungoci. A fost angajată la Ansamblul "Ciprian Porumbescu" Suceava, apoi la "Cernegura "din Piatra Neamț.
    Din repertoriul artistei:
    Sunt fată din Câmpulung
    Drag mi-i plaiul Sucevean
    Badea-l meu la horă vine
    Cântec de nuntă
    Cât îi țara-n lung și lat
  • 21.08.2020
    Rapsozi populari și artiști
    Mina Pâslaru

    S-a născut la Ilva la 1 iunie 1952. A copilărit la Sadova, tinerețea și-a petrecut-o la Sadova și Câmpulung. A colaborat cu Ansamblul "Ciprian Porumbescu" Suceava, "Cernegura" Piatra Neamț, "Plaiurile Bistriței" , Bacău și "Rapsozii Botoșanilor" din Botoșani. A realizat 6 discuri Electrecord, și este protagonistă în filmele lui Ioan Filip și Vasile Pohoață. S-a inspirat din repertoriul Mariei Surpat. A decedat la 17 decembrie 1995 la Buzău unde a fost înmormântată. A fost reînhumată la Sadova în anul 2005 când în memoria ei s-a inițiat un festival de folclor.
    Universul cântecului Minei Pâslaru este universal satului românesc ancestral, al satului de munte, creator și păstrător al unei civilizații rurale clădite solid și temeinic în decursul sutelor de ani de convețuire a omului pe văile, dealurile și munții noștri Carpați, care ne-au fost casă și adăpost în vremurile de liniște și pace, dar și de cumpănă pentru țară. În tematica versurilor artistei Mina Pâslaru vom recunoaște cu plăcută surprindere cantate universul satului românesc etern, precum și toate etapele vieții unui om, de la naștere până la moarte. Astfel Mina Pâslaru devine o artistă reprezentativă pentru sat, pentru satul de munte și pentru Bucovina. În repertoriul ei întâlnim cântecul de leagăn, de militărie , cântecul liric propriu-zis ( de dor, de dragoste, de muncă, închinat muncii femeii din casă- la industria casnică, textilă- sau a bărbatului- la lucrul câmpului, cântecul satiric, criticând lenea), cântecul de joc ( hora mare- bătrâneasca-, hora în doi-legănata-, sârba-saltata-, moldoveneasca, țărăneasca-bătuta) exprimând tinerețe, voiniciune, dorința de a trăi frumos, setea acestuia de fericire.
    Nunta- ca moment hotărâtor în viața omului, episod central în viața particulară a tinerilor, dar și în viața spirituală a colectivității satului, este iar un motiv serios de exprimare artistic și este prezent în repertoriul artistei. Cântecul "patriotic", cântec ce laudă satul, ținutul, portul național, profilul moral și chipul fizic al țăranului de la munte, a tinerei din sat, este mereu reluat de către Mina Pâslaru în numeroasele sale variante, fațete ale unei lumi mirifice, încremenită în istorie. Întregul univers al satului romînesc de munte este înmagazinat în creația artistic a Minei Pâslaru, un adevărat tezaur spiritual literar și muzical al unei colectivități umane reprezentative, căci Mina Pâslaru reprezintă satul românesc, artista devenind prin reprezentare un simbol al acestui sat, fiind un produs împlinit al acestuia într-un caz fericit de întruchipare reciprocă.
    Din repertoriul solistei:

    Dragul mamei pui dorit
    Cântă-mi cucule-n pădure
    Decât cu un dor pe lume
    Pe drumul pe care merge eu
    Bade pentru gura ta
    Măi bădiță de la munte
    Aseară pe lună plină
    Am un bade ciobănel
    Frumos mai cântă mierla
    De urâtu cânepii
    Hora mare
    C-așa jucau bătrânii
    Eu sunt fată din Suceava
    Hora Câmpulungeană
    Pe Valea Rarăului
    Hai flăcăi la țărănească
    Cucule ce cânți în plop
    Pădure cu frunza-n dungă
    Soarele n-o răsăritu

     

     

  •